Istoricul Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Iași

18 Octombrie 2021

 

Când ne gândim la istoricul unei instituții școlare trebuie să știm începuturile, să cunoaștem rădăcinile și să avem informații despre vechile denumiri ale școlii noastre.

În Legea nr. 1150/1864 asupra instrucțiunii a Principatelor-Unite-Române, din 24 noiembrie/5 decembrie 1864, la Secțiunea III „Despre școlele reali”, articolele 214-219 se refereau la înființarea de „școle de comerciu”, în orașele „Bucureșci, Iași, Galați, Ploești, Craiova și Turnu-Severinu”. Primele școli comerciale au fost înființate la București și Galați, iar la Iași abia în 1880. Până în 1883 școlile comerciale au fost administrate de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, iar din 1883 de Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniilor, iar din 1899 au trecut din nou la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice în timpul ministeriatului lui Spiru Haret.

Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Iași este continuatorul primei Școli Comerciale din Iași înființată în 1880, care în 1894 a fost transformată în Școală Comercială de Gradul I. Tot în 1894 a fost înființată Școala Comercială de Gradul II, care din 1896 a funcționat în localul de pe strada Vasile Alecsandri, nr. 7, azi sediul Bibliotecii UMF, Iași.

În 1903 Școlii Comerciale de Gradul I i se schimbă denumirea în Școala Comercială Elementară de Băieți, Iași ce va funcționa separat de Școala Comercială Superioară de Băieți, până pe 15 septembrie 1936.

Anul 1903 a fost un an al schimbărilor, astfel Școala Comercială de Gradul II se transformă în Școala Comercială Superioară de Băieți, Iași denumire pe care o păstreză până pe 15 septembrie 1936.

Pe 15 septembrie 1936 Școala Comercială Elementară de Băieți din Iași se unește cu Școala Comercială Superioară de Băieți din Iași, fiind fondat Liceul Comercial de Băieți din Iași, care va funcționa în sediul de pe strada Vasile Alecsandri, nr. 7.

Din nefericire, după preluarea puterii de către comuniști, aceștia au luat măsuri prin care au transformat în totalitate învățământul românesc. După o serie de decrete și legi, pe 3 august 1948 apare noua lege a învățământului prin care școlile din Republica Populară Română erau organizate după model sovietic. Modificările legislative au avut ca urmare schimbarea denumirii Liceului Comercial de băieți, Iași în Școala Tehnică de Administrație Economică de băieți nr. 1, Iași. Conform decretului nr. 266 din 25 septembrie 1948 cu privire la organizarea Ministerului Învățământului, dar și a deciziei 1.437 a Ministerului Comerțului și Alimentației se înființează Direcția Învățământ în cadrul acestui minister economic și pe 19 aprilie 1949 apare decizia 378 prin care Școala Tehnică de Administrație Economică de băieți nr. 1 a fost repartizată Ministerului Comerțului și Alimentației. În 1950 Școala Tehnică de Administrație Economică de băieți nr. 1, Iași se unește cu Școala Tehnică de Administrație Economică de fete, Iași, fostul Liceu Comercial de Fete, înființându-se Școala Medie Tehnică Mixtă de Comerț, Iași. Ca urmare a unui act din luna august a anului 1954 a Direcției Generale a Învățământului Elementar și Mediu din cadrul Ministerului Învățământului, Sfatul Popular al Regiunii Iași a hotărât ca Școala Medie Tehnică Mixtă de Comerț din Iași să fie numită Școala Medie de 10 ani Mixtă, Iași sau Școala Medie nr. 2 Mixtă. Anul școlar 1954-1955 a fost un an de tranziție de la o instituție școlară comercială la una teoretică sau de cultură generală.

Titulatura de Școală Medie nr. 2 Mixtă nu a rezistat mult timp. În 1956, conform deciziei luate de Sfatul Popular Iași, secția învățământ, se stabilea ca denumirea unității de învățământ să fie Școala Medie nr. 6, Iași cu sediul pe strada Vasile Alecsandri, nr. 7. În anii următori instituția școlară devine cunoscută cu numele poetului, diplomatului, omului politic, folcloristului, dramaturgului și membrului fondator al Academiei Române, Vasile Alecsandri.

În 1962 Școala Medie nr. 6, Iași sau Școala Medie nr. 6 „Vasile Alecsandri” a fost mutată în imobilul nou construit de pe strada Costache Negri, nr. 50, actualul imobil al Colegiului. După 1964 școlile medii sunt numite licee, astfel Școala Medie nr. 6, Iași devine Liceul nr. 6, Iași sau Liceul nr. 6 „Vasile Alecsandri”, Iași. Până în august 1978 unitatea de învățământ a fost liceu, iar în luna septembrie a aceluiași an se produce o schimbare profundă, aceasta devenind Școala Generală nr. 6, Iași cu zece clase, ultima clasă de a zecea terminând în anul 1980. Din 1980 a fost școală generală cu clasele I-VIII. În anul 1994, în urma cererii înaintate de directorul Școlii generale nr. 6, profesorul Vasile Giurcă, Inspectoratului Școlar Județean Iași, școala redevine liceu cu denumirea de Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Iași, păstrată până la 1 septembrie 2021 când a intrat în vigoare noua titulatură de Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Iași.
 

Imobilele în care au funcționat școlile comerciale din Iași și sediul Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri”:
 

Școala Comercială Elementară de băieți „Gh. Gh. Mârzescu” Iași, str. Lascăr Catargi, nr. 25, azi sediul unei Grădinițe cu program prelungit, str. Lascăr Catargi, nr. 36

Școala Comercială Elementară de băieți „Gh. Gh. Mârzescu” Iași, str. Lascăr Catargi, nr. 25, azi sediul unei Grădinițe cu program prelungit, str. Lascăr Catargi, nr. 36

Școala Comercială Elementară de băieți „Gh. Gh. Mârzescu” Iași, str. Lascăr Catargi, nr. 25, azi sediul unei Grădinițe cu program prelungit, str. Lascăr Catargi, nr. 36.

 

Liceul Comercial de băieți „Gh. Gh. Mârzescu” Iași, azi Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași, str. V. Alecsandri, nr. 7

Liceul Comercial de băieți „Gh. Gh. Mârzescu” Iași, azi Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași, str. V. Alecsandri, nr. 7

Liceul Comercial de băieți „Gh. Gh. Mârzescu” Iași, azi Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași, str. V. Alecsandri, nr. 7.

 

Liceul Teoretic „V. Alecsandri” Iași, str. C. Negri, nr. 50

Liceul Teoretic „V. Alecsandri” Iași, str. C. Negri, nr. 50